Faci parte din grupul „99” ?

Un frumos proverb de pe la noi spune că „De bani se plâng toți, dar de minte niciunul”.

Acum multă vreme a trăit un rege care, în ciuda stilului său de viaţă luxos, nu era nici fericit, nici împăcat cu sine însuşi. Într-o zi, regele a dat peste un servitor care cânta fericit în timp ce lucra. Acest lucru l-a făcut pe rege să se întrebe de ce el, Conducătorul Suprem al ţinutului, eranefericit şi posomorât, în timp ce un umil servitor avea atât de multă bucurie în viața lui ? Regele l-a întrebat pe slujitor: „De ce eşti atât de fericit?”Omul a răspuns: „Majestate, eu nu sunt nimic altceva decât un servitor, iar familia mea şi cu mine nu avem nevoie de prea mult – doar un acoperiş deasupra capului şi mâncare caldă pentru a ne umple stomacul”.

Regele nu a fost satisfăcut cu acest răspuns. Mai târziu în cursul zilei, el a cerut sfatul sfetnicului său de încredere. După ce a ascultat problema regelui şi povestea servitorului său, sfetnicul a replicat:     „Majestate, eu cred că servitorul nu face parte din Grupul 99”.   „Grupul 99 ? Ce anume este acesta?”, a întrebat regele.                              

Consilierul a răspuns: „Majestate, pentru a înţelege cu adevărat ce înseamnă Grupul 99, puneți 99 de monede de aur într-o pungă şi lăsați-o la ușa acestui slujitor”. Când servitorul a văzut punga, a luat-o cu el în casă. Când a deschis-o, un mare strigăt de bucurie s-a auzit venind din casa lui… Atât de multe monede de aur!!! El a început să le numere şi, după ce le-a numărat de mai multe ori, s-a convins că erau 99 de monede. Dar o întrebare nu îi dădea pace servitorului: „Ce s-ar fi putut întâmpla cu ultima monedă de aur? Cu siguranţă,
nimeni nu ar lăsa doar 99 de monede!” 
A căutat peste tot, dar ultima monedă lipsea. În cele din urmă, epuizat, el a decis că trebuie să muncească mai mult decât oricând pentru a câștiga acea monedă de aur şi a întregi suma. Din acea zi, viaţa slujitorului s-a schimbat: muncea foarte mult, a devenit morocănos şi îşi critica familia pentru că nu îl ajuta să câştige acea monedă de aur. Chiar s-a oprit din cântat în timp ce lucra. Martor al acestei transformări drastice, regele era din ce în ce mai nedumerit.

Neînţelegând ce s-a întâmplat cu slujitorul său, regele s-a îndreptat din nou către sfetnic pentru a afla un răspuns. Acesta i-a spus: „Majestate, el a intrat acum în Grupul 99.

Grupul 99 este un nume dat acelor oameni care au suficient  pentru a fi fericiți, dar nu sunt niciodată mulțumiți, pentru  că tânjesc mereu după mai mult și se luptă pentru acel unu(1)în plus, spunându-și în sinea lor: “Trebuie să obțin acest ultim lucru și apoi voi fi fericit pentru toată viața”.

Putem fi fericiţi chiar şi cu foarte puţin în viaţa noastră, dar în clipa în care primim ceva mai mare şi mai bun, începem să ne dorim chiar mai mult. Ne pierdem somnul, fericirea, rănim oamenii din jurul nostru. Toate acestea ca preţ pentru dorinţele şi nevoile noastre aflate mereu în creştere”.(Sursa: Financiarul.ro)….În concluzie :

– Banii sunt un lucru ciudat. Dacă nu îi aveţi, lucrurile sunt simple, nu apare nicio problemă. Însă dacă îi aveţi, problemele îşi fac, cu siguranţă, apariţia. Una dintre cele mai mari probleme pe care le creează banii este faptul că nu ştii niciodată dacă tu eşti cel dorit sau ei. Şi acest lucru este atât de dificil de aflat, încât ai prefera să nu îi ai deloc. Atunci, cel puţin, viaţa ar fi simplă. Banii, care ar fi putut reprezenta o mare plăcere, devin însă – în acest caz – o sursă de angoasă. Nu ei sunt însă adevărata sursă, ci propria ta minte. Banii sunt folositori, nu este nici un păcat să îi ai, nu este nevoie să ai un sentiment de culpabilitate.()

– Banii nu sunt cel mai important lucru în viață, dar sunt aproape de oxigen pe lista „Lucruri de care avem nevoie”.()

-Banii sunt necesari ,dar ai grijă să nu-ți întunece  mințile!!! 

Să fiți buni și înțelepți !!!

M. Cooper

 

Nu renunța niciodată !!!

Lumea a privit cu oroare la 11 martie 2011, cum unul dintre cele mai

devastatoare cutremure înregistrate vreodată a distrus Japonia și a declanșat un tsunami masiv care a înghițit comunități întregi, dând naștere unei catastrofe fără precedent.

Catastrofa care a lovit Japonia a provocat în fiecare dintre noi, cu siguranță, dincolo de compasiune,  întrebarea firească: „eu cum aș trece peste o așa nenorocire; aș avea puterea s-o iau de la capăt în condițiile în care pierd totul ?” (fata din imagine a fost una dintre supraviețuitoare)…
Este clar că e foarte greu să depășești un așa mare necaz, dacă nu ai exersat atunci când ți-era bine, spiritul de sacrificiu.
Făcând acest exercițiu de a renunța voluntar la bunuri sau la propriile interese pentru alții, te călești și devii capabil să te remontezi atunci când ești lovit de viață.  Japonezii chiar au un exemplu în istoria lor care vorbește despre această încăpățânare de a o lua de la capăt. E vorba de un mare maestru al budismului zen din secolul al XVII-lea care și-a propus să traducă din chineză în japoneză învățăturile lui Buda, așa numitele „sutra”, un fel de Biblie budistă.
Opera era foarte costisitoare în bani și timp așa că maestrul a început să strângă suma din donații de la japonezi. Când a strâns banii necesari, o mare inundație a lovit Japonia lăsând pe mulți oameni pe drumuri.
Maestrul budist a renunțat la gândul său și a cheltuit toți banii strânși pentru a-i ajuta pe sinistrați ca s-o ia de la capăt.

S-a apucat din nou să colecteze bani pentru opera sa spirituală. I-a adunat, dar când să se apuce de lucru, o molimă s-a abătut asupra poporului. A cheltuit din nou tot ce adunase pentru a-i ajuta pe oamenii disperați.

A treia oară, însă, a reușit să-și împlinească gândul, după 20 de ani. A strâns din nou bani în toată țara și a cumpărat plăcuțe de lemn pe care a tradus sutra în japoneză.

Maestrul budist se numește Tetsugen Doko (1630-1682) şi este unul dintre marile personaje spirituale al Japoniei. Spiritul lui de sacrificiu și puterea de a o lua de la capăt sunt, însă, pentru toți un exemplu de atitudine în fața vieții.

Dacă te trezești în fiecare dimineață și te gândești că viața ta este foarte grea și  nu are niciun sens, gândește te rog la supraviețuitorii catastrofei din 2011 , dar și la sacrificiul și greutățile prin care a trecut Tetsugen Doko.

Nu-i așa că  în jurul nostru sunt din ce în ce mai mulți oameni care se plâng și sunt nemulțumiți de viață, de toate…o mai facem și noi adeseori, doar este omenesc să fie așa.

Ce este important însă, că oricât de jos am fi, deținem puterea de a ne ridica, de a o lua de la capăt și de a ne pregăti pentru mai bine. Iar atunci când binele va veni, să fim pregătiți să îl întâmpinăm cu brațele deschise. Un lucru este sigur : nu ești învins decât dacă refuzi lupta.

Pentru final aș vrea să rămânem în gând cu ce a spus  al nostru   : „După ce am descoperit că viața nu are nici un sens, nu ne rămâne altceva de făcut decât să-i dăm un sens.”

Să fiți buni și înțelepți !!!

M. Cooper

 

Dacă vrei să schimbi lumea, începe cu tine ! Pic cu pic se face mare/ocean…..

Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face ” – cunoaștem proverbul dar de foarte multe ori nu ținem cont de el!

Facem altora lucruri ce nouă nu ne-ar plăcea să ni se facă ,după care  venim cu tot felul de scuze:eram grăbit/m-am enervat un pic/reacție de moment/etc.  Nu , noi nu greșim niciodată , alții da…

Aștept la semafor într-o intersecție aglomerată, dimineața în drum spre slujbă.

Se face verde și aproape instantaneu claxonul mașinii din spate îmi amintește

că trebuie să demarez urgent. Adevărul este că mă gândeam la problemele mele

de la serviciu. Demarez, aruncând o privire încruntată în oglindă spre „vitezistul”

din spate care probabil nu-și dă seama cât de mult deranjează cu acel claxon.

La următoarea intersecţie din nou roşu. În mașina din față o doamnă care se ruja

„nevoie mare”  cu mare atenție, tocmai când se făcuse verde.

Trecură câteva secunde dar doamna nu se urnește din loc. Mă văd nevoit s-o fac atentă. Cum altfel, decât tot cu claxonul.

Mă pun în mișcare şi realizez că tocmai ceea ce mă deranjase cu câteva minute înainte la „vitezistul”  care mă zorea în mod strident, făcusem și eu.

Și sunt multe situațiile în care constatăm asta. Am vrea ca lumea să fie altfel, dar ne trezim incapabili să fim noi înșine altfel.  Cum spunea un „om de bine” : Toată lumea este rea , numai eu sunt „ca lumea”!(adică tot așa, deși nu asta dorea să afirme omul nostru) .De regulă nu ne vedem pe noi înșine așa cum îi vedem pe ceilalți.

O dată, un tânăr dornic de lucruri mari, îl întrebă pe un înțelept. „Ce aş putea să fac pentru pacea lumii?”.

Înțeleptul îl privi pe deasupra ochelarilor și-i răspunse zâmbind: „Nu trânti atât de tare ușa!”

Foarte adevărat, marile schimbări încep întotdeauna cu o mică transformare, înlăuntrul tău, după care urmează restul. Vorba proverbului „Pic cu pic se face mare/ocean.”

Așadar, fii schimbarea pe care vrei sa o vezi în lume.  Dacă vrei sa schimbi lumea, începe cu tine. Pe cei din jurul tău nu ii vei educa cu vorbe, ci prin puterea exemplului tău. Te-ai întrebat vreodată ce exemplu ești pentru cei din jur? Este bine din când în când să te analizezi, să încerci să te schimbi în bine(sau în mai bine), știind că tu poți sa fii un exemplu pozitiv sau negativ în primul rând pentru cei dragi și apoi pentru cei din jur. Nu greșești  cu nimic  dacă-ți dorești să crești, sa te maturizezi, sa devii mai bun, să fii un exemplu pozitiv.

Să fiți buni și înțelepți !!!

M. Cooper

 

Preţuieşte ceea ce ai, înainte să preţuieşti ceea ce nu mai ai!

Cu siguranța ni se întâmplă  să apreciem un lucru la valoarea sa reală, de-abia după ce nu-l mai avem. Spre exemplificare

–  înțelegem ce mare lucru este să fii sănătos atunci când ești bolnav, adică atunci când ți-ai pierdut sănătatea. ” Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască deși aproape toți se nasc cu ea.”(Hipocrate )
–  când ești copil, vrei să fii matur, iar când ai ajuns la bătrânețe, privești cu nostalgie la anii copilăriei. 

– doar când ți-ai pierdut prietenul(de vreme rea) , sau pe cei apropiați realizezi ce ai pierdut 

– „nu știi să prețuiești dinții, cât timp îi ai.”(proverb românesc)

Se spune că trăia cândva într-o casă din munți un om care moștenise o statuie veche.

O ținea undeva într-un colț al curții între buruieni.  Într-o zi, a trecut prin zonă un

drumeț care observă dincolo de gard statuia neîngrijită. Îi propuse stăpânului casei

să-i cumpere sculptura cu un ban de argint. Omul se învoi pe loc. Dădu statuia

gândindu-se satisfăcut în sinea lui la ce afacere bună făcu. 
După o vreme, omul nostru a fost nevoit să meargă la oraș după niște cumpărături. În fața unei clădiri, văzu o mulțime de oameni  care așteptau la coadă să intre. Lângă intrare, un om striga din când în când: „poți vedea una dintre cele mai frumoase statui din lume dacă plăteşti 2 arginți”. 
Omul fu foarte curios. Se așeză  la coadă plăti doi arginți și intră. Înăuntru era expusă statuia pe care el o avusese în curte atâția ani și pe care o vânduse cu un argint.  Și de-abia acum când n-o mai avea, a înțeles cât de valoroasă este.

Prețuieşte ceea ce ai până nu e prea târziu, pentru că, după, regretele sunt de prisos…adica , spus așa mai pe ton de „mucalit” – trebuie să prețuim ce avem atunci când avem… degeaba mai regretam dupa!

        Este de preferat să profităm  de tot timpul în care putem  fi alături de cei pe care îi iubim cel mai mult în viața asta(alta nu avem)! Nu știm ce ne aduce ziua de maine. Să nu lăsam ca o clipa de ura, un moment de durere, să ne  fure bucuria unui minut care poate să ne  lumineze toată viața și care să ne dea puterea de a păși înainte pe drumul vieții. Singura clipă în care putem sa folosim timpul în favoarea noastră este prezentul. Trecutul nu se mai poate schimba, iar viitorul nu îl cunoaștem. PREȚUIEȘTE ce ai ASTĂZI!

Să fiți buni și înțelepți !!!

M. Cooper

Fă schimbări în viața ta înainte să fie prea târziu

Aseară  am revăzut la televizor un film deosebit , pe care vi-l  

recomand cu cea mai mare căldură . Este vorba despre

Viata lui Henry (1991Titlul original: REGARDING HENRY

Cu: Harrison Ford, Annette Bening, Michael Haley…este un

film (mereu) de actualitate , motivațional , plin de

sensibilitate , din care cu toții avem de învățat adevărate

lecții de viață. Henry Turner(interpretat senzațional de

Harrison Ford) este un neînduplecat avocat de succes din

New York care își propune să câștige cu orice preț, chiar și

sacrificându-și soția si fiica. Însă un singur glonț este de-ajuns să pună punct avântului carierei lui Henry și-l țintuiește într-un punct mort, imobilizat la pat și fără nici o amintire a vieții  lui de până acum. Nevoit să o ia de la început, Henry Turner este pe punctul de a afla crudul adevăr despre un străin …adică , despre el însuși.

Acest film prezintă reacomodarea dificilă a unui avocat  cu propria sa familie, timp în care își reevaluează opțiunile sale legate de viață și carieră. Auzindu-şi propria viaţă povestită de ceilalţi, Henry Turner nu se recunoaşte pe sine însuşi şi conştientizează greşelile săvârşite până atunci.

Povestea este emoționantă, punând în discuție concepte  precum  importanța familiei sau a carierei și posibilitatea de a face schimbări înainte de a fi prea târziu. Filmul pare o parabolă de oraș cu o componentă motivațională, care  te stimulează să-ți analizezi propriile opțiuni și să te gândești dacă nu cumva ar fi nevoie să faci ceva schimbări și în propria-ți viață. ….

Este foarte posibil să-l fi văzut deja(din 1991 încoace este ceva vreme) , dar merită revăzut și s-ă tragem concluziile corecte și pentru viața noastră. Este bine să ne analizăm viața pe care o trăim din timp și obiectiv (pe vreme bună să zicem) ,doar este a viața noastră… și fi sigur că nimeni nu o va face în locul tău….să nu așteptăm evenimente de vreme rea (un glonț precum în film , o demisie , un faliment , o despărțire,etc)….părerile de rău de după nu ajută , în multe cazuri la nimic, iar uneori se pot întâmpla tragedii ireparabile….în concluzie nu trebuie să așteptăm „vremea rea” în viața noastră pentru a lua măsuri , uneori poate fi prea târziu…ne lăsăm de fumat când încă suntem sănătoși, facem sport/mișcare de plăcere nu de „musai”,  să fim buni cu cei dragi nouă și să-i respectăm,etc.

Trăiește fiecare zi ca și când ți-ar fi ultima de pe acest pământ…

Sa fiți buni și înțelepți !!!

M. Cooper

Devenim ceea ce gândim…gândurile/cuvintele/faptele/obiceiurile ne pot influența decisiv destinul

Merită să citim împreună o poveste  adevărată din vremurile țarului Rusiei – Alexandru al III-lea( 1881-1894) :

Pe masa de lucru a împăratului  Alexandru al III-lea al Rusiei stătea cererea

de grațiere a unei femei poloneze, pentru soțul ei, profesor , condamnat

pentru că ținea cu tot dinadinsul să predea limba lor materna copiilor(se

știe că pe teritoriul marelui imperiu rus conviețuiau o groaza de nații).

 Pe cererea femeii, Alexandru a scris cuvintele: „Grațiere cu nici un chip,

deportare în Siberia.” In lipsa soțului, împărăteasa Maria Feodorovna

(fosta Prințesă Dagmar a Danemarcei) a citit și ea cererea. Inima ei s-a

înduioșat. Astfel , contând pe respectul pe care Alexandru i-l purta, Maria a șters cu un vârf de cuțit virgula din locul ei, apoi a luat pana și a așezat virgula mai la început. Acum hotărârea suna altfel: „Grațiere, cu nici un chip deportare în Siberia!” Observați cât de mult poate o simpla virgula să influențeze înțelesul unei propoziții, doar prin locul unde este plasata.

……….

Ce mult a  contat o virgulă pentru un om … în mod clar a contat viața acelui profesor.

La peste 100 de ani distanță celebra  Doamna de fier a Marii Britanii , Margaret Thatcher  a spus  : „Ai grijă la gândurile tale pentru că ele devin cuvinte. Ai grijă la cuvinte pentru că ele devin fapte. Ai grijă la fapte pentru că ele devin… obiceiuri. Ai grijă la obiceiuri pentru că ele îţi formează caracterul. Şi ai grijă de caracterul tău pentru că el îţi construieşte ceea ce devenim! Ceea ce ne place să credem că devenim.”

Cât contează o virgulă într-o frază….și cât contează un gând, un obicei într-o viață de om !!!

Așa cum virgula a contat atât de mult , așa și pentru noi  un gând , un cuvânt , o fapta  sau un obicei pot conta și ne pot influența decisiv existența.

Mai bine zis , devenim ceea ce gândim….și uite cum am ajuns de la locul unei banale virgule într-o frază(care a influențat viața uni om)  la locul pe care  gândurile/cuvintele/faptele/obiceiurile noastre ne pot influența decisiv destinul și mai ales existența noastră!!!

Să fiți buni și înțelepți !!!

M. Cooper

 

Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om cât și ca neam în fiecare clipă

            Astăzi este o zi istorică pentru toți    românii  și nu avem cum să nu dăm importanța cuvenită. Facem asta pentru că așa cum spunea  Nicolae Iorga “Un popor care nu își cunoaște

istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții.” 

24 ianuarie este ziua în care sărbătorim an de an, din 1859 încoace, un mare eveniment al istoriei poporului roman: Unirea Principatelor. Este vorba despre Moldova și Țara Româneasca, două țări diferite în acele vremuri, dar care s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub conducerea  lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci, aceasta zi este amintită an de  an prin diferite manifestări, dintre care nu lipsește niciodată “Hora Unirii”, cunoscutul cântec pe versurile poeziei cu același titlu scrise de Vasile Alecsandri . Una dintre strofele care mie îmi plac cel mai mult este :

                          Unde-i unul, nu-i putere   
                          La nevoi și la durere;
                          Unde-s doi, puterea crește,
                          Și dușmanul nu sporește!

Cu siguranță înțelegem mesajul din aceste patru versuri.. la fel cum  multe dintre proverbe  constituie pildele de la care sa pornim în viață. Iată câteva  foarte grăitoare:

” Si cei slabi dacă-s uniți, devin puternici ! “

” Unirea, ca funia cea întreită, mai mult ține. “

” Minunile sunt săvârșite de către oamenii uniți !“

Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prăbuşesc cele mai mari. “

” Piatra nu spera sa fie nimic altceva decât piatră. Dar, colaborand, se alătură altor pietre și devine Templu. ” ( Antoine de Saint Exupery )

            Concluzia este ca , pentru a ne construi o țară mai bună și  prosperă trebuie ca noi ,toți românii să fim mai buni și uniți împotriva tuturor acelora care ne fac mult rău( cu vorba și cu fapta) zi de zi și ceas de ceas. Ne stă în putință !!!  Închei cu ce spunea marele nostru  Mihai Viteazul , primul care a reușit să-i unească pe români (în anul 1600, dar pentru scurt timp):

O viață avem români… și-o cinste! Deșteptați-vă că am dormit destul!”

“Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om cât și ca neam în fiecare clipă.” 

Să fiți buni și înțelepți !!!

M. Cooper